Adevărul adevărat e că acum răsuflu uşurat. Pentru că, vă spun cu toată sinceritatea de sâmbătă dimineaţa, dacă m-ar fi băgat în seamă onoraţii din juriu m-ar fi obligat să accept că blogul ăsta nu mai e o joacă, din moment ce s-a pus o “ştampilă” oficială pe el. Iar eu, mă ştiţi doar, cu chestii de astea oficiale nu mă joc. Răsuflu uşurat, deci, şi îmi continui joaca precum o gazelă scăpată prin poarta din spate a Grădinii Zoologice din Berlin. E mişto…
Oricum sunt bun. Pentru că eu cu mânuţele astea două l-am înscris pe Mihnea în concurs. E adevărat că şi el m-a propus pe mine, dar aici talentele noastre se despart considerabil: el a luat locul 2 la cel mai bun blog politic, eu doar l-am propus pe cel care e luat locul 2 la cel mai bun blog politic. Acuma, sincer, nici nu ştiu dacă să mă bucur sau nu pentru el. Ştie el de ce…
M-am dus şi eu la petrecerea Roblogfest în primul şi în primul rând să mă întâlnesc cu jegul. Strângerea de mână s-a realizat şi zâmbetele au fost executate. Băiat fain Darius ăsta, un jeg extraordinar. M-am mai conversat cu Şuţu (cu care, recunosc, am votat la cel mai bun blog la secţiunea populară, dovadă că nu prea le am io cu astea din moment ce nu a primit nici un premiu), puţin cu Zoso (mai mult nu face bine la ficat…), un pic cu Piticu (cât să ne cunoaştem şi să ne râdem un pic), cu Alin (pe care nu l-am mai văzut de 15 ani, de când lucram împreună cu caşul în gură la Baricada), cu Monstru (mult mai puţin de speriat decât îi zice numele…), cu Iulia (care nu m-a citit niciodată, dar a promis că o va face de ieri încolo).
O întâlnire extrem de agreabilă a fost cea cu Vlad. Pe care nu l-am cunosctu niciodată personal şi mă bucur că ne-am strâns mâinile cu această ocazie. Sper să nu fie prima şi ultima…
Ce nu mi-a plăcut la paranghelia de ieri a fost atitudinea unora dintre bloggeri sau dracu ştie ce o fi fost. Care s-au apucat de huiduit în anumite momente ale anunţării premiilor. De căcat. De căcat blogosferat…
“E si bloggerii tot oameni” si, daca domnul Presedinte face faze de gradinita, ei de ce ar fi mai prejos? :(
Festivismul asta duce de rapa si blogosfera, un spatiu virtual unde se inatalnesc ideile si nu persoanele. Se sparge vraja comunicarii minitilor atunci cand primordial devine contactul fizic, cu toata gama lui de sentimente. Amintiti-va ca marii filosofi au pus intotdeauna in prim plan Ideile!
n-am ce comenta in legatura cu roblogfest. da te pup, chinezule :)
Pai si eu as fi huiduit. Cum de nu a castigat Gramo la toate categorile? Sau macar la aprope toate.
Si iar am ratat sa bem o cafea :)
Eu te-am ”bagat in seama”, ba chiar ti-am dat nota maxima. Din pacate, nu am fost singur in juriul ala.
daaaa..bine zici! acelasi lucru, legat de huiduieli, l-am observat si eu…mi s-a parut de prost gust. si am ramas socata putin.
c. p.-b.:
pai atunci sa stii ca ma simt de doua ori mai bine
pentru ca sa nu iei nici un premiu dar sa primesti nota maxima de la un asemenea dibaci ca tine este cel mai frumos lucru care mi se putea intampla cu roblogfestul
zau ca m-am emotionat
de data asta chair pe bune
merci
Sper sa se bage anul vitor si o categorie “Cel mai blog care daca nu pupi pe proprietar in cur te baneaza.”
Ai grija cu ficatu, ca al meu a fost otravit …
urat ca s-a lasat cu huiduieli, intr-adevar, mai ales la o seara “de breasla” :>
Simona: orice festivitate (care se intimpla conform regulii rar) are rostul de a sparge ordinea/logica lucrurilor de peste an si de a anunta un nou inceput (ce va sa vina dupa ce festivitatea/carnavalul/paranghelia is over). Asa e in firea lucrurilor – si daca o data pe an atingerile, respiratiile, tensiunea mai mult sau mai putin sexuala si-au bagat… cozile si au spart vraja sau magia scrisului in solitudine, cu atit mai bine. Inseamna ca life goes on after the party (sau when the music’s over).
Este şi o chestiune de abordare managerială în dezvoltarea durabilă, în care atitudinea Web 2.0 este chemată să îşi joace rolul major. Blogul acesta, pe care se adaugă şi comentariul meu, mi se pare esenţialmente un blog de atitudine Web 2.0. De ce nu a luat un premiu la recentul bâlci chemat, mult prea emfatic, Roblogfest ? Mi se pare că ultima ediţie Roblogfest, habar nu am cum fost celelalte ediţii, de fapt nu mă interesează măcar dacă ele au fost, constituie potrivită exemplificare a modului cum se creează Distopia. Din perspective culturale distincte şi contradictorii, în care ultima perspectivă, a celui care deţine de facto puterea decizională, este singura dintre perspective care contează. Despre problema aceasta am mai scris, dar în alt context, articolul:
http://blogideologic.wordpress.com/2007/12/15/viitor-sumbru/
Atenţie, perspectivele culturale, care sunt luate în considerare de strategii lui World Bank atunci când investighează perspectivele dezvoltării, se mai numesc şi arhetipuri culturale, în articol am folosit acea terminologie de World Bank. Voi mai scrie.
Bineînţeles, nu trebuie să spun acum mai multe. Doar că premiile au fost date din “perspectiva culturală Caţavencu”. Aceasta maschează sursa de putere ce se ascunde după cortina “perspectivei culturale Caţavencu”. Cine să fie? Cineva care vrea să obţină puterea pe Blogosfera românească, prin impunerea unui fals ranking de valori.
Salut, Cristi ! Mare pacat ca nu te-ai bagat si tu in hora, ca-i calcai pe catziva pe picioare, din nestiintza lor ! Mai trec p`aici, promit ! Succes !
E jalnic daca spui ca s-a lasat cu huiduieli, recunosc nu am apucat sa merg e cam departe pt mine :). Oricum sa ne huiduim intre noi mi se pare ft de prost gust indiferent daca ne cionvin castigatorii sau nu…
sper sa nu mai treaca inca 15 ani pana sa ne (re)vedem ):-
Pe mine ma amuza foarte tare, distinctiile anodine, cel mai bun blog VisUrat (ViruSat)sau cum>? Nu-i distractiv, cred ca in locul Chinezului si eu as fi frustrat! :)