Îi rog pe cei care se chinuie să mă convingă de faptul prezumtiv că Ciutacu e un bou să nu se mai agite. Am io părerea mea fermă despre persoana în cauză, pe care nu o să mi-o shimb, de preferat, prea repede. Nu că am fi prieteni la cataramă, nu ne facem concediile împreună, nici măcar nu ne întâlnim măcar o dată pe lună la o bere să bârfim Intactul. Dar ne-am lipit, oarecum şi inexplicabil, unul de altul exact cât să ne fie de bine, şi fără pretenţii reciproc avantajoase, amândurora.

Aşa că, fără nici o legătură cu situaţia climato-politică din ţară, m-am gândit să îi cedez drepturile de autor pentru un cuvânt care, ieşit din ceţurile neuronale chinezăreşti, mi se pare mie că i se potriveşte la marele fix, din raţiuni alene de înţeles.

Aşadar, Victore tată, primeşte de la mine dreptul de întrebuinţare pentru răutăciutăcismele pe care ţi le doresc în continuare :D.