Timp de 2 saptamani cat am fost plecat mi-am facut o datorie de onoare sa nu ma uit la TV, sa nu citesc bloguri si sa nu prea imi deschid mailurile. Si a fost minuuuuuunaaaaat!

Numai ca, reversul medaliei cum ar veni, la intoarcerea in Bucuresti parca eram picat din luna. Pentru ca, in lipsa mea, s-au intamplat enorm de multe lucruri. Unul dintre ele este rahatul de la Cotidianul…

Nu m-a dat niciodata pe spate Cotidianul ca model de publishing. Eventual, acuma cativa ani, pagina de Opinii merita citita. Dar nu a tinut mult nici aia, ca s-a cam beshinat. Bref, nu era un ziar care sa ma faca sa il deschid cu nerabdare.

Numai ca, intr-un fel de ciudata intorsatura a sortii, imi plac si apreciez multi dintre cei care lucreaza acolo. A da nume ar fi un gest gratuit si, oarecum, ridicol din partea mea. Dar va stiti voi care sunteti. Sau, unii, care ati fost…