Ieri a fost o zi importanta pentru mine. Sa va spun si de ce.
Ne-am intalnit la Federatia Romana de Rugby. Noi, adica bloggerii, cu cei de la Federatie si onorati de prezenta extraordinara, da’ de-a dreptul extraordinara, a lui Steve McDowell si Richard Dixon. Si a fost minunat. Pentru ca am avut acel sentiment pe care, din pacate, il experimentam in mult prea rare situatii, al acelui “ceva” care incepe sa se inchege. Si care imi da multe motive de bucurie.
Ma bucur ca Alin Petrache, presedintele Federatiei, si Florin Matei, secretarul general, sunt niste oameni care, pe langa faptul ca iubesc teribil rugbyul, au iesit din zona asta pacatoasa in care se complac multi din sportul romanesc, aceea de lamentare continua si pasivitate paguboasa, si au ales sa fie pro-activi, sa incerce sa faca ceva pentru promovarea acestui sport extraordinar. Venirea noului director de comunicare a Federatiei, Lucian Lorin, blogger si el si fan al social media, a facut ca apropierea Federatie de bloggeri sa se intample in mod natural. Si e foarte bine ca e asa.
Ma bucur ca Steve McDowell si Richard Dixon, acesti monstri ai rugbyul cu care ne-am intalnit fata in fata, au inteles perfect ceea ce se vrea cu promovarea pe internet, amandoi afirmand ca bloggerii sunt noii jurnalisti si ca sunt siguri ca vor ajuta rugbyul. Cat despre ce ne-au spus cei doi, marturisesc faptul si acum mi se face pielea de gaina cand imi aduc aminte de simplitatea, naturaletea si, totodata, profunzimea lucrurile simple, dar colosale, pe care ni le-au spus cei doi si care pot fi sintetizate (sau cel putin asa le-am inteles eu) cam asa: rugbyul este ca viata, conteaza caracterul, conteaza interactiunea cu ceilalti.
Ma bucur ca am reusit sa aducem ieri oameni foarte faini, dar a caror singura “vina” este ca nu prea au avut pana ieri o legatura cu rugbyul, sau una destul de firava :) Anca Bundaru, Irina Ursu, Camil Stoenescu, Claudiu Ciobanu, Sorin Rusi, va multumesc ca v-ati lasat injectati de virusul rugbyului si sper sa nu va mai treaca niciodata :)
Ma bucur ca cei care sunt fani de rugby de ani de zile sau doar de cateva luni au fost sambata alaturi de noi :) Simona, Mirel, Bogdan, Cristi, Adi, Tomizza, David, Lucian, Marius, Mihai, Teofil, Jackrider.
Cred ca suntem cu toti de acord, cei care am fost acolo, ca surpriza intalnirii a fost Valentina, cea care a venit de nicaieri, nestiuta de nimeni, dar care ne-a lasat pe toti cu gura cascata… Valentina, un big welcome din partea mea :)
Dragilor, e minunat acest sentiment al lucrurilor care incep sa se inchege!
Multam fain, Cristi, pentru ieri. Am scris si eu, aici:
http://mihaistanescu.wordpress.com/2010/01/31/lectia-de-leadership-de-sambata-winning-is-coming-when-you-grow/
păi a fost o idee foarte bună inițiativa de ieri. atât sub aspectul cunoașterii oamenilor (interesanți) din spatele monitorului, cât și al infectării cu microbul rugby-ului :)
Multumesc pentru intalnirea foarte placuta de ieri si pentru acest welcome calduros! Ne mai vedem online, offline sau pe stadion :)
chinezule,scoate cartea!!!!!!
Hai ca se poate. Incet, incet ii ajutam pe mai multi sa se indragosteasca de sportul asta. Pentru ca au de ce. :)
Daca m-am lasat de fotbal, zic sa ma apuc de ceva…si Rugby chiar este interesant. Pana il invat eu va mai trece ceva ani, dar macar cu privitul va fi interesant.
Eu n-am putut ajunge sambata dar vazand ce colectie de oameni faini recomanda rugby-ul mi-am propus sa incerc sa ajung si eu la meciuri cand pot/am timp si am pus si banner cu rugby pe blog.
Asta ca sa vedeti ca actiunea a avut efecte si in randul celor care nu au fost acolo.