Pe Lucian Lorin îl ştiu de ceva ani. Doar că nu prea aveam multe de împărţit. Ne ştiam şi atât. Asta până ne-am găsit nebunia cu rugby via blogosferă. Moment care, pot deja spune oficial, băi jagardea care eşti :D, a fost the beginning of a beautiful friendship :D Că aşa e mişto în viaţă, să îţi placă de cineva ca om, dar să şi reuşeşti pe partea profesională (el este director de comunicare la FRR) şi de hobby să faci să meargă nişte lucruri.

Rekinoo, cum îi spun cei care nu îi spun Sălăţică (nu m-am putut abţine, zău :D), împlineşte o anumită vârstă. Şi în loc să îi zic alea alea cu La mulţi ani şi multă sănătate, de care cred că îi este plin podul (şi pe care oricum i le doresc inclus ca TVA :D) eu aş vrea să îi mulţumesc. Pentru ceea ce face pentru rugbyul românesc şi pentru că a deschis Federaţia către acest haos minunat numit blogosferă :)

Cu Adi Zăbavă m-am întâlnit prima dată online. Aveam subiecte comune de discutat, sportul şi politica. Şi ne-am cuplat imediat. Apoi l-am cunoscut în offline şi am realizat că e un tip minunat, motiv pentru care îmi place corespunzător să ţin legătura cu el constant. Am şi făcut o minunată deplasare împreună cu ocazia Trophy Tour, motiv şi de beri dar şi de discuţii mai diversificate :)

Îmi face o mare plăcere să îi urez lui Adi un maxim La mulţi ani şi să îi transmit urarea chinezărească: să rămâi la fel de de treabă, băăăăăi! :D