Alexandru Negrea mă întreabă care este locul meu preferat #prinRomânia. Răspunsul este unul simplu, dar teribil de multiplu :)) Pentru că şi eu, aşa ca noi toţi, de altfel, am mai multe Românii preferate. În funcţie de ce vrem de la viaţa noastră în anumite contexte.
De exemplu, oraşul meu preferat este Baia Mare, în care am crescut şi unde mi-am lăsat, cu mare drag, multe din cele mai frumoase amintiri din viaţa mea. Îmi place extraordinar de mult şi Sibiul, spritul acestui fermecător oraş mă cheamă mereu la el. Iar la Cugir mă simt întotdeauna atât de relaxat…
Pe de altă parte, o să îmi rămână la suflet forever superbul Transfăgărăşan, de la înălţimea căruia parcă altfel simţi româneşte :)) Sau, la fel, magnifica Vale a Vişeului, unde cei care nu aţi fost trebuie neapărat să ajungeţi. Sau la Cheile Lăpuşului, o zonă pe care nici măcar maramureşenii nu o cunosc aşa cum trebuie.
Mi-e foarte greu să aleg. Imposibil chiar. Avem o ţară foarte frumoasă. Şi nu, nu e păcat că e locuită :)) Păcat e că nu am învăţat încă să ne bucurăm de ea…
Dau lepşa mai departe Adinei, Lavinniei, Malditei, Băiatului ciudat şi lui Murdoc Media.
PS. I-am ales pe cei 5 de mai sus pentru lepşă petru că mi-au plăcut/amuzat postările către care le-am dat link :)
Bre chinezule, când sui toamna pe Igniş şi te arunci cu parapleuu peste Chiuzbaia, vezi pădurea în toată splendoarea ei.
Mai mare bucurie nu este.
@gupi
ioi, mai, chiuzbaia, daaaaaaaaa, ce splendoare si acolo :)
apoi cum anafura ei de viata sa poti alege din atata locuri minunate? :))
Si iaca încă un loc fain: Colţii Trascăului (că şi acolo am zburat şi am fost în pre-honeymoon).
Pe lângă stâncile alea greu de suit, satul îi tare fain. Acolo e singurul loc din România unde am găsit inscripţii bilingve în ungureşte şi în engleză.
Multumesc frumos pentru leapsa (nu ma asteptam…).
O sa o scriu zilele astea.