Cei care aţi citit “Fundaţia” lui Asimov (iar cei care nu aţi făcut-o să vă fie ruşine maximă :D) aţi reţinut că Imperiul dădea semne că se va dezintegra cu mult înainte de dezintegrarea propriu zisă, semne pe care numai unul cu viziunea teribilă a lui Seldon le-a putut vedea şi interpreta. Printre aceste semne ale distrugerii organice, din interior a unui sistem relativ funcţional erau şi neglijarea detaliilor. Care or fi ele mici dar, aşa cum ne învaţă şi vorba pe care dracu ştie cine a zis-o (că mi s-a terminat bagajul de ‘ntelectualitate în dimineaţa asta :D), diavolul se află în detalii. Şi se chiar simte minunat printre ele…

E criză, deci, un truism cu care ne culcăm şi ne trezim şi mai facem cele cuvenite. Statul, din toate încheieturile lui, vrea să facă economii. Şi, teoretic, se uită la fiecare leuţ. Da’ ce zic io leuţ, se uită la fiecare bănuţ. Numai că unii nu se uită chiar deloc…

De câteva luni bune la intrarea în Pasajul Victoriei dinspre Titulescu este un panou de ăla mărişor cu leduri, care ne anunţă, tot de câteva luni bune şi în continuu, că în perioada 19-26 aprilie se fac nu ştiu ce lucrări. Şi panoul ne transmite această informaţie de o inutilitate desăvârşită zi şi noapte, zi şi noapte, pe banii bucureştenilor, ca să folosesc expresia tradiţională.

Habar nu am câţi bani s-au aruncat de-ampulea cu funcţionarea absolut de-ampulea a panoului ăsta. Probabil nu nu ştiu ce sume. Dar dacă tot ne scobim şi în dos şi ne batem cărămida că facem economii la sânge, numai mie mi se pare ridicol că un asemenea panou funcţionează degeaba?