Ieri am pierdut prin faptul ca meciul de rugby dintre Romania si Spania nu s-a mai jucat din cauza terenului inghetat. Am pierdut senzatiile acelea frumoase pe care le simti atunci cand, alaturi de cei din jurul tau, incurajezi echipa nationala si te lasi furat de acest sport extraordinar. Dar eu personal ieri am castigat ceva extraordinar…
Dupa cum stiti, sunt mare fan de rugby si m-am aruncat cu capul inainte in a-i sprijini pe cei din Federatie in efortul lor de a promova rugbyul si in mediul online. Dupa doar 1 luna de provocari lansate catre blogosfera si catre cei de pe twitter, rezultatele sunt extraordinare. Am gasit si regasit oamenii uniti de pasiunea comuna pentru rugby, am reusit sa aducem alaturi de noi oameni care nu aveau nici o legatura cu acest sport pana acum, dar care s-au molipsit de la entuziasmul nostru.
Ieri, spre exemplu, erau pregatiti sa vina la meci peste 50 de bloggeri si twitteristi. Si, cum decizia de a nu se juca meciul a fost anuntata foarte tarziu, mai mult de jumatate dintre ei chiar au ajuns la stadion. Eu, desi nu aveam nici o vina ca nu se poate juca meciul, am simtit cumva ca i-am dezamagit. Ei m-au vazut suparat, deceptionat, dar reactia lor m-a pus instant pe picioare. Optimisti, au gasit imediat un “remediu” la suparare mea asa ca am mers intr-un bar din apropiere sa ne “inecam” amarul :)) Foarte misto reactia celor din barul respectiv cand au vazut desantul de vreo 30 de oameni :))
Cred ca asta am castigat enorm ieri: o mana de oameni extraordinari, pentru care nu venitul la rugby este un scop in sine ci faptul ca au gasit in rugby un mod de relationa unii cu ceilalti, de a “strange randurile” atunci cand e cazul, de a gasi in celalalt partenerul de care ai nevoie. Caci, dragilor, exact despre asta este vorba in rugby :)
Va multumesc tuturor. Respect!






